Sindromul burnout sau sindromul epuiz\u0103rii profesionale, un fenomen tot mai frecvent \u00eent\u00e2lnit \u00een lumea modern\u0103.<\/span><\/h3>\n\nBurnout-ul este o afec\u021biune complex\u0103 asociat\u0103 cu epuizarea mental\u0103, fizic\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103 care apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Pentru prima dat\u0103 acest termen a fost men\u021bionat de psihologul Herbert Freudenberger in cartea sa \u00abBurnout: The High Cost of High Achievement\u00bb, scris\u0103 \u00een 1974.<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\nEtapele prin care trece o persoan\u0103 pan\u0103 ajunge la epuizare sunt: nevoia puternic\u0103 de afirmare, neglijarea nevoilor personale, apari\u021bia situa\u021biilor conflictuale fie acas\u0103 fie la birou, negarea problemelor, izolarea de familie \u0219i de grupul social, schimbarea comportamentului, autodevalorizarea, sentimentul de gol interior, st\u0103ri depresive, colaps fizic \u0219i emo\u021bional. S-a constatat c\u0103 mediul ostil nu reprezint\u0103 \u00eentotdeauna factorul care cauzeaz\u0103 \u00een mod direct burnout, ci trebuie s\u0103 \u00eei fie direct asociat\u0103 \u015fi inabilitatea individului de a face fa\u021b\u0103 unor noi condi\u021bii de la locul de munc\u0103. Nevrotismul, extraversiunea \u0219i con\u0219tiinciozitatea sunt tr\u0103s\u0103turi de personalitate care ofer\u0103 predictibilitate pentru cel pu\u021bin dou\u0103 dintre dimensiunile sindromului burnout.<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\nSindromul de burnout nu se asociaz\u0103 neap\u0103rat cu orele suplimentare de la locul de munc\u0103, ci cu stresul cronic acumulat, starea de epuizare, insatisfac\u021bia fa\u021b\u0103 de activitatea desf\u0103\u0219urat\u0103 zilnic \u0219i sentimentele de inutilitate resim\u021bite.<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\nCompaniile ar trebui s\u0103 investeasc\u0103 \u00een preven\u021bie pentru a avea angaja\u021bi care s\u0103-\u0219i ating\u0103 poten\u021bialul maxim. S\u0103 \u021bin\u0103 cont de raportul dintre sarcinile atribuite angajatului \u0219i ceea ce i se ofer\u0103 \u00een schimb precum \u0219i o monitorizare periodic\u0103 a st\u0103rii angajatului prin comunicare, feedback \u0219i stabilirea de noi obiective.<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nTipuri<\/p>\n<\/b><\/span><\/div>\n
Exist\u0103 trei tipuri de burnout:<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\n\n\n- Burnout-ul individual este cauzat de vorbirea excesiv\u0103 negativ\u0103 de sine, nevroza \u0219i perfec\u021bionismul. C\u00e2nd \u00ee\u021bi plasezi standarde extrem de ridicate pentru tine sau crezi c\u0103 nimic din ceea ce faci nu este suficient de bun.<\/span><\/li>\n
- ** Burnout-ul interpersonal** este cauzat de rela\u021bii dificile cu ceilal\u021bi la serviciu sau acas\u0103.<\/span><\/li>\n
- Burnout-ul organiza\u021bional este cauzat de o organizare slab\u0103, de cerin\u021be extreme \u0219i de termene nerealiste, care te fac s\u0103 sim\u021bi c\u0103 ratezi termenul \u0219i c\u0103 locul t\u0103u de munc\u0103 este \u00een pericol.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<\/div>\n
<\/span><\/div>\nCauze<\/p>\n<\/b><\/span><\/div>\n
Unele persoane pot prezenta un risc crescut de a suferi de acest sindrom din cauza unor predispozi\u021bii genetice sau a unor momente dificile din via\u021b\u0103 (traum\u0103, divor\u021b, deces ). Tr\u0103s\u0103turile de personalitate precum pesimismul, perfec\u021bionismul, labilitatea emo\u021bional\u0103, capacitatea redus\u0103 de adaptare la situa\u021bii de stres, nevoia de a de\u021bine controlul, competitivitatea au \u0219i ele un aport negativ.<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\nC\u00e2nd vorbim despre mediul de lucru, principalii factori asocia\u021bi cu apari\u0163ia burnout-ului sunt: presiunea de timp exagerat\u0103, lipsa de comunicare \u0219i sprijin din partea unui manager, lipsa clarit\u0103\u021bii rolului, lipsa autonomiei, volumul mare de lucru, lipsa aprecierii pentru munca depus\u0103, tratamentul nedrept precum bullying sau favorizarea altor colegi.<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\nExist\u0103 \u0219i cauze care \u021bin de stilul de via\u021b\u0103 precum timpul liber insuficient, lipsa orelor necesare de odihn\u0103 \u0219i somn, lipsa orelor rezervate pentru familie, sport \u0219i relaxare, alimenta\u021bia nes\u0103n\u0103toas\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\nBurnout-ul a fost semnificativ asociat cu un consum mai mare de fast-food, cu o activitate fizic\u0103 redus\u0103, cu un consum crescut de alcool \u0219i cu utilizarea frecvent\u0103 de antialgice.<\/p>\n<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\nSemne \u0219i simptome<\/span><\/h3>\n\u00cen stadiile incipiente, simptomele burnout-ului includ cefalee, oboseal\u0103, sentiment redus de realizare, rezilien\u021b\u0103 sc\u0103zut\u0103, labilitate dispozi\u021bional – afectiv\u0103 \u0219i conflicte interpersonale. Dac\u0103 aceste semne \u0219i simptome nu sunt recunoscute \u0219i, ulterior, \u201etratate\u201d, sindromul de epuizare profesional\u0103 trece treptat \u00eentr-un stadiu avansat caracterizat prin prezen\u021ba simptomelor somatice, retragere social\u0103, depersonalizare, cinism, epuizare, iritabilitate, astenie, senza\u021bie de subapreciat \u0219i suprasolicitat.<\/div>\n<\/div>\nSemne:<\/span><\/p>\n<\/b><\/div>\n
\n\n- dificult\u0103\u021bi de concentrare<\/li>\n
- sc\u0103derea capacit\u0103\u021bii de a rezolva probleme<\/li>\n
- oboseal\u0103 permanent\u0103<\/li>\n
- lipsa energiei \u0219i a motiva\u021biei<\/li>\n
- sensibilitate<\/li>\n
- retragere \u00een sine<\/li>\n
- furie<\/li>\n
- agresivitate<\/li>\n
- pierderea sensului<\/li>\n
- stim\u0103 de sine sc\u0103zut\u0103<\/li>\n
- tulbur\u0103ri ale somnului<\/li>\n
- dureri de cap<\/li>\n
- dureri de stomac<\/li>\n
- izolare social\u0103<\/li>\n
- consumul de alcool \u0219i\/sau droguri<\/li>\n<\/ul>\n<\/div>\nConsecin\u0163ele sindromului de burnout \u00een plan organiza\u0163ional:<\/b><\/div>\n\n
\n- nesatisfac\u0163ia profesional\u0103, persoana renun\u0163\u00e2nd la ini\u021biativ\u0103 sau neimplic\u00e2ndu-se, at\u00e2t \u00een munca \u00een sine, c\u00e2t \u015fi \u00een raporturile cu organiza\u0163ia<\/li>\n
- sc\u0103derea ini\u0163iativei \u00een munc\u0103<\/li>\n
- reac\u0163ii nepotrivite fa\u0163\u0103 de colegii de munc\u0103<\/li>\n
- deteriorarea randamentului \u0219i a productivit\u0103\u0163ii<\/li>\n
- cre\u0219terea num\u0103rului de concedii medicale<\/li>\n
- accentuarea lipsei de apreciere din partea celorlal\u0163i<\/li>\n<\/ul>\n
<\/span><\/div>\n\nDiagnostic<\/span><\/h3>\nTabloul clinic al sindromului burnout este multifactorial \u0219i poate fi descris ca un set simptome de disfunc\u021bie social\u0103 \u0219i de tulbur\u0103ri psihosomatice \u0219i somatice. Diversitatea simptomelor nespecifice ale sindromului burnout determin\u0103 \u00eens\u0103 necesitatea unei abord\u0103ri interdisciplinare. Burnout-ul are trei mari categorii de simptome ale stresului: epuizare fizic\u0103 cu prezen\u021ba simptomelor fizice, epuizarea emo\u021bional\u0103 cu simptome legate de atitudini \u0219i sentimente \u0219i simptome comportamentale cu productivitate sc\u0103zut\u0103, insatisfac\u021bie la locul de munc\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\nNu exist\u0103 metode bine studiate pentru a stabili diagnosticul de sindrom burnout. Sunt disponibile o serie de chestionare pentru auto-evaluare, cel mai frecvent utilizat fiind \u201eMaslach Burnout Inventory\u201d (MBI), disponibil pentru diferite grupuri profesionale, \u00eens\u0103 nu este acreditat pentru a fi folosit ca test diagnostic. Majoritatea chestionarelor disponibile nu sunt capabile s\u0103 disting\u0103 dac\u0103 simptomele sunt provocate de burnout sau de alte tulbur\u0103ri mintale, precum depresia, anxietatea, sindromul de fatigabilitate cronic\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\nDiferen\u021ba dintre burnout \u0219i stres<\/span><\/b><\/div>\n
<\/b><\/span><\/div>\nStresul este rezultatul unei tensiuni pasagere, pe c\u00e2nd burnout-ul al unei tensiuni continue, permanente. Burnout-ul poate fi considerat stadiul final al unei rupturi de adaptare, care rezult\u0103 dintr-un dezechilibru pe termen lung \u00eentre exigen\u021be \u0219i resurse, deci al unui stres profesional prelungit.<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\nStresul exist\u0103 independent de burnout, pe c\u00e2nd acesta din urma este indispensabil legat de stres. Stresul bine gestionat poate fi dep\u0103\u0219it. \u00cen schimb, stresul incorect sau prost gestionat se transform\u0103 \u00een burnout.<\/span><\/div>\n
Burnout-ul este o afec\u021biune complex\u0103 asociat\u0103 cu epuizarea mental\u0103, fizic\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103 care apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Pentru prima dat\u0103 acest termen a fost men\u021bionat de psihologul Herbert Freudenberger in cartea sa \u00abBurnout: The High Cost of High Achievement\u00bb, scris\u0103 \u00een 1974.<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\n
Etapele prin care trece o persoan\u0103 pan\u0103 ajunge la epuizare sunt: nevoia puternic\u0103 de afirmare, neglijarea nevoilor personale, apari\u021bia situa\u021biilor conflictuale fie acas\u0103 fie la birou, negarea problemelor, izolarea de familie \u0219i de grupul social, schimbarea comportamentului, autodevalorizarea, sentimentul de gol interior, st\u0103ri depresive, colaps fizic \u0219i emo\u021bional. S-a constatat c\u0103 mediul ostil nu reprezint\u0103 \u00eentotdeauna factorul care cauzeaz\u0103 \u00een mod direct burnout, ci trebuie s\u0103 \u00eei fie direct asociat\u0103 \u015fi inabilitatea individului de a face fa\u021b\u0103 unor noi condi\u021bii de la locul de munc\u0103. Nevrotismul, extraversiunea \u0219i con\u0219tiinciozitatea sunt tr\u0103s\u0103turi de personalitate care ofer\u0103 predictibilitate pentru cel pu\u021bin dou\u0103 dintre dimensiunile sindromului burnout.<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\n
Sindromul de burnout nu se asociaz\u0103 neap\u0103rat cu orele suplimentare de la locul de munc\u0103, ci cu stresul cronic acumulat, starea de epuizare, insatisfac\u021bia fa\u021b\u0103 de activitatea desf\u0103\u0219urat\u0103 zilnic \u0219i sentimentele de inutilitate resim\u021bite.<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\n
Companiile ar trebui s\u0103 investeasc\u0103 \u00een preven\u021bie pentru a avea angaja\u021bi care s\u0103-\u0219i ating\u0103 poten\u021bialul maxim. S\u0103 \u021bin\u0103 cont de raportul dintre sarcinile atribuite angajatului \u0219i ceea ce i se ofer\u0103 \u00een schimb precum \u0219i o monitorizare periodic\u0103 a st\u0103rii angajatului prin comunicare, feedback \u0219i stabilirea de noi obiective.<\/span><\/div>\n<\/div>\n
<\/div>\n
\n
Tipuri<\/p>\n
<\/b><\/span><\/div>\n
Exist\u0103 trei tipuri de burnout:<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\n
\n
- \n
- Burnout-ul individual este cauzat de vorbirea excesiv\u0103 negativ\u0103 de sine, nevroza \u0219i perfec\u021bionismul. C\u00e2nd \u00ee\u021bi plasezi standarde extrem de ridicate pentru tine sau crezi c\u0103 nimic din ceea ce faci nu este suficient de bun.<\/span><\/li>\n
- ** Burnout-ul interpersonal** este cauzat de rela\u021bii dificile cu ceilal\u021bi la serviciu sau acas\u0103.<\/span><\/li>\n
- Burnout-ul organiza\u021bional este cauzat de o organizare slab\u0103, de cerin\u021be extreme \u0219i de termene nerealiste, care te fac s\u0103 sim\u021bi c\u0103 ratezi termenul \u0219i c\u0103 locul t\u0103u de munc\u0103 este \u00een pericol.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<\/div>\n
<\/span><\/div>\nCauze<\/p>\n<\/b><\/span><\/div>\n
Unele persoane pot prezenta un risc crescut de a suferi de acest sindrom din cauza unor predispozi\u021bii genetice sau a unor momente dificile din via\u021b\u0103 (traum\u0103, divor\u021b, deces ). Tr\u0103s\u0103turile de personalitate precum pesimismul, perfec\u021bionismul, labilitatea emo\u021bional\u0103, capacitatea redus\u0103 de adaptare la situa\u021bii de stres, nevoia de a de\u021bine controlul, competitivitatea au \u0219i ele un aport negativ.<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\nC\u00e2nd vorbim despre mediul de lucru, principalii factori asocia\u021bi cu apari\u0163ia burnout-ului sunt: presiunea de timp exagerat\u0103, lipsa de comunicare \u0219i sprijin din partea unui manager, lipsa clarit\u0103\u021bii rolului, lipsa autonomiei, volumul mare de lucru, lipsa aprecierii pentru munca depus\u0103, tratamentul nedrept precum bullying sau favorizarea altor colegi.<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\nExist\u0103 \u0219i cauze care \u021bin de stilul de via\u021b\u0103 precum timpul liber insuficient, lipsa orelor necesare de odihn\u0103 \u0219i somn, lipsa orelor rezervate pentru familie, sport \u0219i relaxare, alimenta\u021bia nes\u0103n\u0103toas\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\nBurnout-ul a fost semnificativ asociat cu un consum mai mare de fast-food, cu o activitate fizic\u0103 redus\u0103, cu un consum crescut de alcool \u0219i cu utilizarea frecvent\u0103 de antialgice.<\/p>\n<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\nSemne \u0219i simptome<\/span><\/h3>\n
\u00cen stadiile incipiente, simptomele burnout-ului includ cefalee, oboseal\u0103, sentiment redus de realizare, rezilien\u021b\u0103 sc\u0103zut\u0103, labilitate dispozi\u021bional – afectiv\u0103 \u0219i conflicte interpersonale. Dac\u0103 aceste semne \u0219i simptome nu sunt recunoscute \u0219i, ulterior, \u201etratate\u201d, sindromul de epuizare profesional\u0103 trece treptat \u00eentr-un stadiu avansat caracterizat prin prezen\u021ba simptomelor somatice, retragere social\u0103, depersonalizare, cinism, epuizare, iritabilitate, astenie, senza\u021bie de subapreciat \u0219i suprasolicitat.<\/div>\n<\/div>\nSemne:<\/span><\/p>\n<\/b><\/div>\n
\n- \n
- dificult\u0103\u021bi de concentrare<\/li>\n
- sc\u0103derea capacit\u0103\u021bii de a rezolva probleme<\/li>\n
- oboseal\u0103 permanent\u0103<\/li>\n
- lipsa energiei \u0219i a motiva\u021biei<\/li>\n
- sensibilitate<\/li>\n
- retragere \u00een sine<\/li>\n
- furie<\/li>\n
- agresivitate<\/li>\n
- pierderea sensului<\/li>\n
- stim\u0103 de sine sc\u0103zut\u0103<\/li>\n
- tulbur\u0103ri ale somnului<\/li>\n
- dureri de cap<\/li>\n
- dureri de stomac<\/li>\n
- izolare social\u0103<\/li>\n
- consumul de alcool \u0219i\/sau droguri<\/li>\n<\/ul>\n<\/div>\nConsecin\u0163ele sindromului de burnout \u00een plan organiza\u0163ional:<\/b><\/div>\n\n
- \n
- nesatisfac\u0163ia profesional\u0103, persoana renun\u0163\u00e2nd la ini\u021biativ\u0103 sau neimplic\u00e2ndu-se, at\u00e2t \u00een munca \u00een sine, c\u00e2t \u015fi \u00een raporturile cu organiza\u0163ia<\/li>\n
- sc\u0103derea ini\u0163iativei \u00een munc\u0103<\/li>\n
- reac\u0163ii nepotrivite fa\u0163\u0103 de colegii de munc\u0103<\/li>\n
- deteriorarea randamentului \u0219i a productivit\u0103\u0163ii<\/li>\n
- cre\u0219terea num\u0103rului de concedii medicale<\/li>\n
- accentuarea lipsei de apreciere din partea celorlal\u0163i<\/li>\n<\/ul>\n
<\/span><\/div>\n\nDiagnostic<\/span><\/h3>\n
Tabloul clinic al sindromului burnout este multifactorial \u0219i poate fi descris ca un set simptome de disfunc\u021bie social\u0103 \u0219i de tulbur\u0103ri psihosomatice \u0219i somatice. Diversitatea simptomelor nespecifice ale sindromului burnout determin\u0103 \u00eens\u0103 necesitatea unei abord\u0103ri interdisciplinare. Burnout-ul are trei mari categorii de simptome ale stresului: epuizare fizic\u0103 cu prezen\u021ba simptomelor fizice, epuizarea emo\u021bional\u0103 cu simptome legate de atitudini \u0219i sentimente \u0219i simptome comportamentale cu productivitate sc\u0103zut\u0103, insatisfac\u021bie la locul de munc\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\nNu exist\u0103 metode bine studiate pentru a stabili diagnosticul de sindrom burnout. Sunt disponibile o serie de chestionare pentru auto-evaluare, cel mai frecvent utilizat fiind \u201eMaslach Burnout Inventory\u201d (MBI), disponibil pentru diferite grupuri profesionale, \u00eens\u0103 nu este acreditat pentru a fi folosit ca test diagnostic. Majoritatea chestionarelor disponibile nu sunt capabile s\u0103 disting\u0103 dac\u0103 simptomele sunt provocate de burnout sau de alte tulbur\u0103ri mintale, precum depresia, anxietatea, sindromul de fatigabilitate cronic\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\nDiferen\u021ba dintre burnout \u0219i stres<\/span><\/b><\/div>\n
<\/b><\/span><\/div>\nStresul este rezultatul unei tensiuni pasagere, pe c\u00e2nd burnout-ul al unei tensiuni continue, permanente. Burnout-ul poate fi considerat stadiul final al unei rupturi de adaptare, care rezult\u0103 dintr-un dezechilibru pe termen lung \u00eentre exigen\u021be \u0219i resurse, deci al unui stres profesional prelungit.<\/span><\/div>\n
<\/span><\/div>\nStresul exist\u0103 independent de burnout, pe c\u00e2nd acesta din urma este indispensabil legat de stres. Stresul bine gestionat poate fi dep\u0103\u0219it. \u00cen schimb, stresul incorect sau prost gestionat se transform\u0103 \u00een burnout.<\/span><\/div>\n
- ** Burnout-ul interpersonal** este cauzat de rela\u021bii dificile cu ceilal\u021bi la serviciu sau acas\u0103.<\/span><\/li>\n